Suntem noi inamicii publici numarul 1???

 

 

Cresteri procentuale ADEVARATE

Alesii si-au umflat pensiile - Extrase presa

sursa imaginii: www.expres.ro

Vosganian: orice masura de crestere a salariilor trebuie aplicata unitar

"Deficitul bugetar a ajuns la 1,3-1,4% din PIB dupa noua luni"Daca sindicatele bugetare vor intra in greva, incepand de saptamana viitoare Trezoreria se va bloca, iar Romania s-ar confrunta cu o situatie de necontrolat, a declarat, ieri ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.

"Nu putem creste salariile doar pentru un segment bugetar. Orice masura de crestere a salariilor trebuie aplicata unitar nu discriminatoriu, iar majorarea cu 50% a salariilor bugetarilor ar antrena si o greva din partea personalului nebugetar", a adaugat Vosganian si a mentionat ca a primit, deja, semnale din partea tuturor sindicatelor in acest sens.

Declansarea grevei generale ar afecta trezoreriile, inspectoratele de munca, casele de pensii, primariile si directiile de asistenta si protectie sociala, potrivit NewsIn.

"O astfel de masura - majorarea cu 50% a salariilor bugetare - ar avea ca efect cresterea fara precedent a inflatiei, accentuarea deficitului de cont curent si un deficit bugetar urias, ceea ce ar duce Romania intr-o stare de instabilitate economica, care va fi agravata de situatia internationala. Este cu atat mai neobisnuita o astfel de decizie cu cat toate tarile din Europa si Statele Unite iau in aceste momente masuri de precautie pentru a se proteja de efectele crizei financiare", a mai spus Vosganian.

Tot ieri, Vosganian a mai spus ca deficitul bugetar a fost de 1,3 - 1,4% din PIB dupa primele noua luni ale anului, nivel pe care Guvernul vrea sa-l pastreze si in octombrie, pentru a se incadra in obiectivul anuntat pentru acest an, de 2,3% din PIB.

O astfel de crestere a deficitului bugetar - pana la 3,8% din PIB in acest an - ar insemna depasirea pragului de 3% din PIB impus de UE, ca o conditie prevazuta de Tratatul de la Maastricht si criteriu pentru aderarea la zona euro. In plus, depasirea plafonului de deficit european ar putea atrage declansarea unei proceduri de infringement de catre Bruxelles.Executivul a contestat la CCR marirea pensiei la categoriile I si IITot ieri, Curtea Constitutionala a inregistrat, contestatia premierului Tariceanu impotriva modificarilor operate la 23 septembrie de deputati, prin care s-a marit cu 50% si respectiv 25% punctul de pensie la categoriile I si II de munca.

Potrivit Biroului de Presa al CCR, documentul a fost inregistrat si urmeaza sa fie fixat un termen la care sa fie luat in discutie. Guvernul, in numele caruia a semnat sesizarea premierul Calin Popescu Tariceanu, a invocat nerespectarea procedurii parlamentare in privinta modificarii Legii 19/2000, care a fost operata de deputati in urma cu aproximativ doua saptamani.

Premierul a fost de parere, potrivit unor surse de la Palatul Victoria, ca adoptarea unei astfel de legi - pe de o parte - incarca prea mult bugetul si, in plus, a fost aprobata fara sa fi fost dezbatuta pe articole. Practic, procedura de adoptare a legii este cea invocata de Guvern in sesizarea de neconstitutionalitate pe care a inaintat-o CCR.

Modificarile la care se refera legea sporesc cu 50% punctul de pensie pentru cei care se incadreaza in categoria I de munca si cu 25% punctul de pensie pentru categoria a II-a de munca, adica acelea considerate de munca grea sau deosebit de grea.

Camera Deputatilor, for decizional, a adoptat la 23 septembrie, cu 173 de voturi pentru, 35 impotriva si sapte abtineri, o initiativa legislativa a PD-L si PSD care prevede cresterea punctului de pensie a celor incadrati in grupele unu si doi de munca, aplicabila de la 1 ianuarie 2009.

Intrucat si PSD si PD-L au depus fiecare, in sesiunea trecuta, cate un proiect care prevedea aceleasi facilitati, cele doua partide s-au inteles in Comisia de munca a Camerei, iar pesedistii au acceptat sa-si transfere amendamentele la Legea pensiilor in proiectul democrat-liberalilor.Bugetarii ameninta cu greva generala daca Guvernul nu le aproba majorarea salariala cu 50%Alianta Nationala a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex va intra in greva incepand de joia viitoare, daca nu ajunge, la inceputul saptamanii, la un acord cu Ministerul Economiei si Finantelor privind majorarea cu 50% a salariilor functionarilor publici, a declarat presedintele Aliantei, Vasile Marica.

"Daca nu ajungem la un acord luni, joia viitoare vom avea toate formele legale pentru a incepe greva generala pe termen nelimitat", a spus Marica.

Declansarea grevei generale ar afecta trezoreriile, inspectoratele de munca, casele de pensii, primariile si directiile de asistenta si protectie sociala.

Presedintele Sed Lex aduce ca argument majorarea salariala care tocmai a fost acordata pentru angajatii din invatamant

Sursa: Curierul National 3 oct 2008

Alesii si-au umflat pensiile - Extrase presa

Anca Simina, Romulus Georgescu Vineri, 03 Octombrie 2008

Majorarea de până la 2.000 de lei s-a făcut în spatele uşilor închise, într-o zi în care, în parlament, preşedintele Traian Băsescu ţinea un discurs.

Cu două luni înainte să-şi încheie mandatul, parlamentarii au avut grijă să-şi mărească, pe ascuns, pensiile. Plusul, care în unele cazuri ajunge şi la 2.000 de lei, a fost votat în unanimitate. Nu în plen însă, ci în cerc restrâns, într-o şedinţă a conducerii celor două Camere, pe 24 septembrie, ziua în care mesajul preşedintelui Băsescu a monopolizat atenţia.

Cum hotărârea, inatacabilă la Curtea Constituţională, a fost publicată marţi în Monitorul Oficial, fiecare parlamentar şi-a asigurat un minimum de 300-400 de lei în plus la pensiile care şi aşa depă- şeau 2.000-3.000 de lei, după un singur mandat. Cei mai câştigaţi sunt însă aleşii cu funcţii de conducere - un sfert din legislativ -, dar şi cei care vor intra în parlament pe valul uninominalului şi se vor pensiona în timpul primului mandat.

Tot pe furiş, au eliminat interdicţia în privinţa cumulului între pensia specială şi indemnizaţia de parlamentar. În plus, şi-au pus în siguranţă soţiile şi copiii, cu pensii speciale de urmaş, şi şi-au deschis o portiţă spre câştiguri generoase din pensii anticipate şi de invaliditate.

3.357 de lei pentru un mandat, 5.595 pentru trei

„Strategia“ a fost simplă: în loc să treacă prin plen un proiect legistativ care să modifice reglementările actuale, au adoptat, ca să evite scandalul, o hotărâre prin care se schimbă „normele metodologice“ de aplicare a legii în vigoare. Practic, s-a decis ca la calculul pensiei de parlamentar (care poate ajunge şi la 80% din venit) să nu se mai ţină cont de media indemnizaţiei de bază pe ultimele 12 luni, ci doar de indemnizaţia brută din ultima lună, incluzând avantajele financiare ale funcţiei.

Astfel, pentru un fost sau actual parlamentar care se pensiona în această lună, indiferent de funcţie, pensia se calcula prin raportarea la suma de 6.540 de lei, adică media pe ultimele 12 luni.

Cum în 2008 indemnizaţia a fost mărită de două ori, avantajul e că, acum, pensia unui parlamentar obişnuit se raportează la suma de 6.994 de lei şi poate ajunge la 3.357 de lei pentru un mandat, 4.476 pentru două şi 5.595 pentru trei.

Campionii majorărilor

Profitul este însă mult mai mare pentru cei 135 cu funcţii. Astfel, pensia lui Nicolae Văcăroiu (PSD), preşedintele Senatului, creşte de la 5.230 de lei la 7.644 de lei, după trei mandate. Aflat la primul mandat, preşedintele Camerei, Bogdan Olteanu (PNL), porneşte astfel de la un minimum de 4.586 de lei, faţă de 3.139 de lei cât avea asigurat înainte.

Un vicepreşedinte al Senatului ca PRM-istul Corneliu Vadim Tudor sau PSD-istul Doru Ioan Tărăcilă sare de la 5.232 de lei la 6.497 de lei. Cu două mandate la activ, un fost vicepreşedinte al Senatului, ca Teodor Meleşcanu (PNL), trece de la o potenţială pensie de 4.185 de lei la 5.197, în timp ce un senator cu trei mandate, ca Vasile Blaga (PDL), urcă la 5.595 de lei de la 5.232.

De aceleaşi avantaje se va bucura de altfel orice parlamentar care a fost măcar secretar de comisie sau lider de grup o lună, în condiţiile în care peste 100 din funcţii pot fi atribuite prin rotaţie, astfel încât, în decursul unui mandat, aproape fiecare să deţină una.

STENOGRAMĂ

Tărăcilă şi Nicolicea au grăbit mărirea

Hotărârea a fost acceptată prin consens de toate partidele şi împinsă de PSD. Stenograma şedinţei, şi în special dialogul dintre PSD-iştii Doru Ioan Tărăcilă şi Eugen Nicolicea, demonstrează interesul unanim pentru urgentarea problemei. Tărăcilă: „Ştiu eu, poate mai trebuie adusă o serie de corecturi (prin lege - n.r.), dar pe acestea le putem face în dezbateri în cele două Camere. Pentru că altfel nu vom mai avea timp“. Nicolicea: „Hotărârea este o chestiune care rezolvă o treabă imediată, iar pe filiera legislativă, ulterior putem să prindem puncte din hotărâre“. Tărăcilă: „Este cineva împotrivă? Nici un vot. Se abţine cineva? În unanimitate, aprobată“. Motivaţia urgentării a fost dată ieri de Nicolicea şi explicit. „Legea nu mai apucă să fie votată în actuala legislatură“, a justificat el aranjamentul. Pentru după alegeri, parlamentarii au de gând să-şi completeze privilegiile. O lege semnată de PSD-istul Ioan Timiş vine cu o inovaţ ie: actualizarea pensiilor de parlamentar şi de urmaş, odată cu indemnizaţ iile acordate celor în funcţie, dar numai în sensul de creştere.

PLĂTIŢI DUBLU

Deputăţia la peste 60 de ani devine mană cerească

Pe lângă plusul de câteva milioane asigurat pentru momentul pensionării, aleşii s-au gândit şi la cei care au depăşit 63 de ani, dar nu vor părăsi parlamentul. Dacă până acum, exista o prevedere potrivit căreia „pensia de parlamentar nu se acordă simultan cu indemnizaţia“, în şedinţa din 24 septembrie, aceasta a fost abrogată.

În aceste condiţii, orice parlamentar care îndeplineşte condiţiile de pensionare, la termen sau chiar anticipat, poate cere atât pensia specială, cât şi indemnizaţia la zi (6.994 de lei), umflându-şi astfel substanţial venitul.

„În lipsa oricărei prevederi legale care să facă referire la posibilitatea cumulului de pensie cu indemnizaţia, din punctul de vedere al dreptului comun, cumularea celor două forme de venit, pensie de parlamentar şi indemnizaţie, cred că e o măsură legală“, explică senatorul UDMR Peter Eckstein-Kovacs, membru al Comisiei juridice.

67 de parlamentari stau la coadă

În actualul parlament, îşi aşteaptă rândul la pensie specială - în sensul că vor împlini în curând sau au deja peste 63 de ani - 67 de aleşi, dintre care peste 20 şi-au anunţat deja intenţia de a candida pentru un nou mandat. În topul pensionabililor, primii sunt PRM-iştii cu puţine şanse să mai prindă încă un mandat.

Pe locul al doilea, vin PSD-iştii, între care Adrian Păunescu, Şerban Mihăilescu, Nicolae Văcăroiu sau Răzvan Theodorescu -, majoritatea cu intenţia de rămâne în parlament, beneficiind astfel de cumulul cu indemnizaţ ia. La startul pentru următoarele alegeri se vor regăsi însă şi liberali pensionabili precum Teodor Meleşcanu, Dragoş Ujeniuc sau Gheorghe Gabor.

O nouă categorie avantajată va fi cea a „uninominalilor“ apropiaţi de 60 de ani sau chiar trecuţi de vârsta de pensionare. De altfel, acesta a fost, potrivit unor surse liberale, şi unul dintre argumentele pe care PNL l-a folosit în negocierea cu Cristian Ţopescu pentru o eventuală candidatură. Pe lista posibililor beneficiari s-ar număra, dacă ar intra în parlament, şi nume ca Ion Crăciunescu (candidat PDL) sau Sergiu Nicolaescu (candidat PSD). (A contribuit Andi Manciu)

 

© Alma Mater, 2005-2006
12-Feb-2010